1. Şanse şi Cote
   
   Cine sunt cei care estimează şansele de apariţie a unui eveniment sportiv? Simplist ar fi să răspundem casele organizatoare de pariuri. De fapt, lucrurile stau puţin altfel: cel care, pe baza unor metode proprii cât mai profesioniste, oferă probabilităţile de producere a unui eveniment casei de pariuri, este bookmaker-ul. Pe baza acestor probabilităţi, casa de pariuri scoate pe piaţă cotele aferente respectivului eveniment. În unele cazuri casele de pariuri au propriii bookmaker-i, care lucrează numai pentru respectivele case, alteori bookmaker-ii sunt firme independente care îşi oferă serviciile contra cost oricărei case de pariuri interesată.
   Formula prin care se calculează cota (C) pe baza probabilităţii (P) este următoarea:

Iată un exemplu edificator:

                                             1          X          2
Juventus - Atalanta        64%    21%    15%

Pentru a calcula cotele pentru 1, X şi 2 aplicăm formula de mai sus:






















În concluzie, după rotunjire (în plus sau în minus, în funcţie de politica fiecărei case de pariuri), cotele ar arăta astfel:

                                              1          X         2
Juventus - Atalanta        1.55    4.75    6.60

Aşadar, pentru a cunoaşte probabilitatea cu care a fost creditat un semn, nu ne-ar rămâne decât să facem operaţia inversă: P=1/C. Este timpul să risipim această imagine idilică! Absolut toate casele de pariuri introduc în formula de calcul a cotei un coeficient de acordare al cotelor, numit în Occident the profitmargin. În acest caz, formula de calcul a cotei devine:







În general acest coeficient se situează în intervalul 0,8-0,9 ceea ce face ca valoarea cotelor să scadă proporţional. Practic, coeficientul de acordare a cotelor poate fi comparat prin analogie cu adaosul comercial, casa de pariuri asigurându-şi astfel un procent din câştigul participanţilor, situat între 10% şi 20% pentru fiecare meci (prin înmulţirea cotelor, dacă se pariază pe mai multe meciuri, procentul creşte constant). Folosindu-ne de acest nou element, iată care sunt noile valori ale cotelor de la exemplul de mai sus:

                                              1          X         2
Juventus - Atalanta        1.25    3.80    5.30     (pt. K=0,8)
                                          1.40    4.25    6.00     (pt. K=0,9)

Evident acestea sunt valori extreme, mărimea coeficientului  K mediu practicat de casele de pariuri situându-se undeva în jurul valorii de 0,87:

                                              1          X         2
Juventus - Atalanta        1.35    4.15    5.80     (pt. K=0,87)

Diferenţele inerente dintre cotele oferite de casele de pariuri pot proveni atât din valoarea diferită a acestui coeficient, cât şi din aprecierea diversă a probabilităţilor de către bookmaker-i. De fapt abilitatea pariorului constă în a descoperi meciuri la care predicţia nu  este conformă cu realitatea. Acesta nu este un lucru uşor deoarece analiza trebuie să fie prin excelenţă obiectivă, iar omul este prin însăşi esenţa sa subiectiv, spre deosebire de instrumentul de lucru al specialiştilor, computerul, care numai de subiectivitate nu poate fi acuzat!
Uneori însă există situaţii care nu pot fi cuprinse în algoritmul unui program de calcul sau nu pot fi prevăzute, ceea ce pentru un jucător împătimit poate însemna o pâine de mâncat. De asemenea, programele de predicţie sunt, evident, concepute tot de oameni, care pot interpreta diferit anumite informaţii sau acorda o pondere diferită aceloraşi criterii, ceea ce duce inevitabil la obţinerea unor probabilităţi diverse pentru acelaşi eveniment. În mod normal aceste discrepanţe nu sunt foarte accentuate, probabilităţile bookmaker-ilor fiind, în consecinţă, destul de omogene. Totuşi, câteodată mai există şi unele diferenţe notabile, pe care pariorul trebuie să le găsească şi, pe cât posibil, să le amendeze.