Despre Piţurcă, la rece

Nu cred cã mai e necesar sã-l critic pe Piţurcã, am fãcut-o destul înainte, de-a lungul timpului. Oricum, mãcar atât a fãcut şi el la returul cu grecii, l-a scos pe Cociş şi l-a bãgat pe Maxim, cãci într-un fel te judecã lumea dacã pierzi cu cei mai buni şi cu totul altfel dacã mizezi pe cai morţi. Dacã era deştept, Piţurcã ar fi fãcut la fel şi la Atena. Cicã Maxim e „copilul lui”, el l-a adus la naţionalã. Aşa, şi? Dacã l-a adus când era la Pandurii ca sã-l ţinã rezervã când a ajuns la Stuttgart, înseamnã cã e un pãrinte de tipul „eu te-am fãcut, eu te omor”. În fine, ca sã n-o mai lungim, omul nu are de gând sã renunţe la sinecura asiguratã prin acel contract betonat de Naşu Sandu, aşa cã teoretic ne va chinui şi în preliminariile urmãtoare. Cãci obiectivul generos era pregãtirea echipei naţionale pentru calificarea la Campionatul European din 2016. Asta ar însemna cã în preliminariile astea ne-am cãutat, vorba lui Cornel Dinu. Dar, vã întreb, se vede vreun progres real, vreo idee de joc, vreo tentativã de schimbare a generaţiilor? Nu, dimpotrivã, în loc sã remanieze echipa, el îl cheamã la lot, dupã un an de zile, pe Cociş, jucãtor de 30 de ani! Pãi aratã asta a direcţie planificatã, a plan coerent pe termen lung? Mai degrabã am pierdut acest timp. Ar fi o şansã schimbarea conducerii FRF, poate noul preşedinte va considera cã meritã sacrificiul financiar de a aduce la cârma naţionalei un antrenor modern. Poate chiar unul strãin, nu mi s-a pãrut cã grecilor le merge rãu cu portughezul ãla pe bancã. Am mai putea ajuta un strãin sã ne ajute, la rândul lui, chiar din teren. Brazilianul Pandurilor, Eric, are suflet mare, i se citeşte în ochi. Sunt convins cã ar ara terenul dacã i-am acorda şansa asta.