Revista Pronostic Sportiv Un ziar numit ştiinţă!
Nu ar fi drept să încep cu finala masculină de la AO, eclipsând astfel celelalte evenimente, mai ales că toate au avut însemnătatea lor într-un turneu de Grand Slam cu adevărat de pomină.
Confirmări și recorduri
Mai întâi, un amuțitor record de participare, pentru prima dată s-a depășit milionul de spectatori (mai exact, 1,1 milioane) la un eveniment din tenis! Este o reușită grozavă a organizatorilor, ceva de neatins în viitorul apropiat la Paris, Londra sau New-York. Poate tot la Melbourne…
Întrecerea fetelor a dus către deznodământul așteptat, chiar inevitabil după eliminarea liderei WTA, Iga Swiatek. Asta dacă nu cumva deznodământul ar fi fost același chiar și cu poloneza în finală, aceasta a fost impresia lăsată de Sabalenka. Progresul ei este evident, dacă înainte spuneam că lovește sălbatic, acum nuanțarea este că lovește cu aceeași forță sălbatică, dar pe care a adus-o sub control. Așa a survolat-o pe Gauff în semifinală, o jucătoare stăpână pe mijloacele ei, vârf de generație, dar nu și în fața unui taifun. Iar în finală, tot ce a reușit chinezoaica Zheng a fost să câștige suficiente game-uri cât să evite figurația. Parcă mai interesant a fost turneul de dublu feminin, cu separarea perechii de aur Siniakova și Krejcikova, dar care s-au întâlnit ca adversare în sferturi! A câștigat Siniakova, alături de noua ei parteneră, australianca Hunter, însă gloria trecută nu a putut fi repetată alături de aceasta, ele fiind oprite imediat în semifinală de Hsieh și Mertens, care au câștigat apoi și trofeul în fața perechii Ostapenko/Kichenok. Interesant, Hsieh și-a valorificat tehnica filigranată și știința jocului și la dublu mixt, triumfând alături de polonezul Zielinski. În fine, la dublu masculin eroul a fost indianul Bopanna, care a doborât recordul de cel mai vârstnic câștigător de GS, 43 de ani! Și când te gândești că acum mulți ani acesta juca împreună cu Mergea, care a renunțat la el pentru a-și găsi un partener mai performant… Acum a jucat alături de localnicul Ebden, învinșii din finală fiind italienii Bolelli/Vavassori.
O frântură de sferturi
Foarte bine l-a caracterizat, într-un cuvânt, Kyrgios pe Alcaraz: uman. Iată o împrejurare când acest cuvânt nu este o calitate. Când cel care părea să ia pe sus circuitul coboară printre muritori, e prins de un războinic ca Zverev (tot Kyrgios!) și făcut să muște hardul. Remarca mea la 0-2 la seturi pentru neamț, când spaniolul împrăștia mingi de în auturi de câte jumătate de metru, a fost că nu se bucură de tenis. Că nu zâmbește! A fost nevoie să ajungă cu spatele la zid, cu Zverev servind pentru meci, ca să se adune și să joace pentru publicul care îl iubește, dacă nu pentru el. Nu putea rămâne acea impresie deplorabilă în urma sa la un Grand Slam. Cândva, în 2022, la US Open, scriam așa despre Alcaraz la meciul cu Sinner, la minge de meci pentru ultimul: ”… spaniolul s-a pus cu spatele la zid și… a început să împingă zidul, depărtându-se cu tot cu zid din raza de lovire a italianului.” Mi-am amintit asta și am îndrăznit să sper când am văzut punctele acelea ale lui Alcaraz, inclusiv din tie-break. Mai ales că revenise și zâmbetul pe fața spaniolului. Dar aici Zverev merită tot creditul din lume. Nu și-a scăzut nivelul, iar la 4-4 în setul 4 s-a ivit prilejul. Alcaraz a lăsat să-i scape un punct sigur, la altul a avut ceva ghinion, și gata break-ul. A contat, fără îndoială, și faptul că n-a avut antrenorul cu el.
Semifinale pe dos
În prima, elevul Sinner l-a luat pe sus profesorul Djokovic, primele două seturi durând ceva mai mult de o oră! Djokovic a luat setul 3 mai mult din orgoliu, tot italianul fiind jucătorul mai bun, acesta impunându-se însă în setul 4 cu un unic break de la 40-0 pentru Nole! S-a trâmbițat deja schimbul de generație, dar am auzit asta de prea multe ori, inclusiv când Medvedev îl făcea să plângă pe Djokovic la US Open cu acel triplu 6-4, iar apoi știți cum l-a descompus pe rus… În fine, chiar rusul a fost protagonist în a doua semifinală, revenind de la 0-2 cu Zverev, egalând greu, după două tie-break-uri. În cel de-al doilea am asistat la o lovitură rară… La 5-5 servea Zverev, deci putea să-și facă rost de minge de meci. Ei bine, Medvedev a pus scurtă din retur!!! Am mai văzut așa ceva la Federer, dar asumat. Fiindcă acum Zverev a spus după meci că a fost o lovitură norocoasă, iar Medvedev a admis că a fost „little bit lucky”! Ideea e că nu vezi așa ceva în întreg turneul, dar apare din senin într-un moment ca ăsta… Mai fusese un punct demn de orice generic, cu care Zverev a ajuns la minge de set 1. Dacă până acum se dădea exemplu de încleștare raliul de 42 de lovituri dintre Nadal și Djokovic, acum a fost un raliu de… 51 de lovituri, încheiat la fileu de Zverev, cu un demi-voleu de rever aproape „depăşit”, adică aproximativ de pe linia picioarelor, în lateral! De pe forehand e mai natural, poți duce mâna în spatele picioarelor, dar pe backand… Execuție din talent, mai ales că s-a dus razant cu fileul şi s-a ingropat dincolo! Astea două faze, precum și atitudinea lui Medvedev de la final, m-au făcut să-mi pară rău de Zverev. Din păcate pentru el, decisivul a mers într-o singură direcție, la rus, după ultima minge acesta strigând de mai multe ori un cuvânt, ”karma”, către echipa sa. Deși la conferința de presă a negat că ar fi fost o ironie la adresa lui Zverev, care folosise respectivul cuvânt într-un serial documentar, sugerând că atitudinea nesportivă a lui Medvedev se va întoarce cândva împotriva lui, este clar că a fost o declarație de ”piar”, corectă politic. Numai că… Zverev a avut dreptate, karma lui Medvedev s-a arătat în finală, fiind învins și el de la două seturi în față!
Ziua în care Sinner s-a făcut mare
Felul în care Sinner se metamorfozase într-un monstru ne-a păcălit pe toți. Pierduse un singur set, și acela mai mult concesiv, în fața lui Djokovic, pe care… îl anulase! Iar istoria întâlnirilor directe cu Medvedev ne arăta că depășise complexul în fața rusului, pe care îl învinsese doar de 3 ori, dar toate aceste victorii veniseră în ultimele 3 meciuri! Și atunci, unde a fost Sinner în prima oră (și ceva) de meci? Cineva spunea că primul break l-a ajutat să reintre în meci, dar mai corect spus l-a ajutat să ajungă la meci… În cam același timp scurs din semifinala cu Djokovic, italianul furniza o statistică uluitoare, având 90% puncte câștigate cu al doilea serviciu, în timp ce sârbul avea 45%… pe primul!!! Nu fac economie de semne de exclamație, era ceva din afara lumii tenisului așa cum o cunoșteam noi. Și atunci cum de mătura Medvedev cu el? Parcă ne întorseserăm în alte timpuri, când adolescentul Sinner intra ca rezervă la Turneul Campionilor și rusul îl întâmpina cu un 6-0 care-i comunica brutal faptul că tenisul e altfel în lumea oamenilor mari. Dar după al doilea break făcut de Medvedev în setul 2, a pălpâit o lumină, o flacără. Un cumul de factori de natură tactică dusese la situația asta: Sinner lovea mai moale ca să nu-i dea ritm, numai că Medvedev venise și el cu un plan și nu mai stătea în spate, ”în ghivecele de flori”. Practic, ceea ce pregătise echipa italianului nu numai că era ineficient, ci se întorcea împotriva lui, făcându-l vulnerabil. Așa că în loc de constanță cu un adversar prezumtiv defensiv, a trecut la joc agresiv cu un adversar agresiv. Adică la jocul lui natural, că doar făcuse față cu brio atâtor alți jucători de forță, ăsta fiind trendul în circuit. A fost prea târziu ca să întoarcă setul 2, venea prea de departe, dar a făcut un break și a avut minge pentru al doilea. Nu l-a reușit, însă devenise clar că meciul a căpătat o altă turnură. Și într-adevăr, de aici încolo Sinner aproape că a redevenit acel monstru cu rachetă. Spun ”aproape” pentru că la un singur capitol a fost realmente dezastruos: la scurte! A apelat la ele aiurea, mai întâi din lipsă de soluții, însă în continuare a ratat toate punctele și la scurte puse când i se schimbase starea de spirit și teoretic avea încredere în execuție. Din fericire pentru el, restul loviturilor erau acolo. Inspirat ”schiorul” că și-a completat echipa cu Darren Cahill, care a făcut acum un careu de câștigători de GS pe care i-a antrenat: Hewitt, Agassi, Simona, Sinner! Mai rămâne ca și italianul să devină lider mondial, precum ceilalți trei. Nu poate dura prea mult.
