Ultimele...
You are here: Home » Articole » Rafavorit. Federicire

Rafavorit. Federicire

roiger

Permiteţi-mi să citez din memorie o concluzie de pe treizecizero.ro, după semifinala Nadal-Dimitrov: Grigor nu mai e jucătorul pe care-l ştiam, Rafa e jucătorul pe care-l ştiam. Din partea mea, de acord numai cu prima parte. Căci dacă Rafa era cel de pe vremuri, nu-i permitea bulgarului, fie şi în variantă îmbunătăţită, accesul în decisiv. Şi aşa am ajuns la marea finală… Casele de pariuri îl dădeau favorit pe Rafa, la cote de 1,70-1,90. Cineva, nu Şumudică, spunea că sunt bani pe jos. Şi iarăşi vin şi spun că Rafa n-a fost cel pe care-l ştiam. Nici Roger, desigur. Dar varianta spaniolă diferă destul de mult faţă de cea de acum 4-5 ani, în timp ce aia elveţiană a avut o curbă mai lină de uzură. Tot încercam să mă pun în pielea lor (de fapt, în mintea lor), să găsesc abordări tactice ale finalei, chestii cu care să surprindă. Doar dinspre Federer am găsit ceva, el având şi de unde alege. Mă seducea ideea unei tactici gen Mişa Zverev, cu atacuri continue la fileu. Dacă ruso-neamţul îl bătuse pe Murray cu o rată de succes de doar 55%, atunci mai îndemânaticul Roger putea urca la 60% în faţa unui pasator de aceeaşi factură. Nu s-a întâmplat asta, Roger a preferat calea grea, aparent sinucigaşă, cu dueluri aspre de pe linia de fund! Primul slice pe rever a apărut târziu în primul set, după jumătate, iar apoi doar ca excepţie. Scurta, lobul? Aproape deloc. Se pune întrebarea legitimă, cum să aibă câştig de cauză elveţianul în asemenea condiţii?! Din două motive: cel de mai sus – Rafa nu mai e prădătorul de „odinioară”, apoi – suprafaţa a fost mai rapidă ca în alţi ani. Ca o curiozitate, pentru amatorii de statistici, e abia prima victorie a lui Federer împotriva lui Nadal la Open-ul Australian, până duminică palmaresul fiind de 3-0 pentru spaniol! Şi încă una, la US Open nu s-au întâlnit nici măcar o dată! De urmărit, că doar n-au intrat zilele în sac… :)

Care ar fi perspectiva asupra tenisului după rezultatul din finala masculină a Open-ului Australian?

Federer. Ia caimacul şi fură ultima impresie în eterna discuţie despre cel mai mare din istorie (GOAT – Greatest Of All Time). Ia potenţialul trofeu cu numărul 15 din traista lui Nadal şi îl pune în a sa: patru titluri de GS (Grand Slam) distanţă, în loc de două! A transformat pauza forţată de şase luni, care părea a-l scoate definitiv din cărţi prin căderea în clasament, într-un neaşteptat atu, reapărând proaspăt la minte şi mai tare în braţ, pe rever. Nici aşa nu i-ar fi făcut faţă lui Nadal cel de pe vremuri, dar iată că pentru acesta de azi a fost suficient. Vrea să mai joace doi ani, nu cred că va mai câştiga vreun GS, dar ceva pagube va mai produce în juru-i. Aşadar, în discuţia despre GOAT, când se va trage linia, va ieşi în avantaj în ciuda palmaresului direct cu Rafa. Diferenţa de vârstă este principala cauză a acestui head-to-head disproporţionat, am mai propus exerciţii de imaginaţie despre ce ar fi însemnat acelaşi leat, ca să nu mai vorbim despre o diferenţă inversă. De data aceasta, aş vrea să vă propun altceva: ce-ar fi fost unul fără altul! Mergem pe eficacitate maximă şi, presupunem că fiecare ar fi câştigat GS-ul în care a fost învins de celălalt. Astfel, Roger ar fi avut în plus: 3 AO, 5 Roland Garros, 1 Wimbledon şi 0 US Open (pentru că, după cum am văzut, aici nu s-au intersectat). Deci, teoretic, s-ar fi putut duce spre 27 de GS-uri!

Nadal. La fel, a profitat de pauza forţată pentru a încerca să se reinventeze. Şi nu se poate spune că n-a fost aproape, dureros de aproape. Dar, ca să citez dintr-un editorial din The New Yorker, în finală el a părut jucătorul mai în vârstă! Va mai juca o vreme, aproape sigur mai mult decât cei doi ani anunţaţi de Federer. Va depăşi, încă din această primăvară, recordul de turnee câştigate pe zgură, pe care actualmente îl împarte cu Vilas. Ar fi fantastic pentru el şi pentru tenis să mai câştige şi un RG, ar ajunge la 10 trofee, un rege de nedetronat al suprafeţei roşii. Plusează în disputa GOAT cu medalii de aur la Olimpiadă, simplu+dublu, Roger neavând decât la dublu. Îl trage în jos, însă, faptul că n-a izbutit nici măcar o dată să câştige Turneul Campionilor! Ce-ar fi fost fără Federer? 1 AO în plus (cel de anul ăsta) şi 2 Wimbledon. Deci, chiar şi aşa, n-ar ajunge la 18. Deocamdată, la total GS, împarte locul secund cu Pete Sampras, dar din spate vine tare…

Djokovic. Nole are 12 GS şi, teoretic, îl poate ameninţa nu numai pe Nadal, ci şi pe Federer. Pentru aceasta ar avea nevoie să repete de două ori anii perfecţi cu câte 3 GS (2011 şi 2015) sau de trei ori anul 2016, cu 2 GS-uri. Improbabil, aproape imposibil. Dar, glumind pe jumătate, poate începe de anul ăsta, mai are 3 GS-uri la dispoziţie!

About pronos

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Scroll To Top
Copyright Revista Pronostic Sportiv | Hosting oferit de Claus Web